Am cumpărat-o în 2022, prin noiembrie. Îmi amintesc și acum. Eram atât de încântat că mi-au trebuit doar câteva zile să o termin de citit. Totuși, pt a înțelege, a trebuit de nenumărate ori să revin între paginile cărții.
In următoarele rânduri încerc să-i fac un mic rezumat care sper să ajute și alți pasionați.
Jack Tupper Daniels – Acum în vârstă de 90 de ani, este un antrenor, fiziolog american. A fost numit “cel mai bun antrenor de alergare din lume” de către revista Runers World’s. Evident, e bun, dar asta cu “cel mai bun”, o consider subiectivă, mai ales că m-am tot documentat și în privința altor antrenori.
Cartea este împărțită în 2 părți.
Prima parte este compusă din 9 capitole în care se pune accentul pe toate principiile care întregesc un bun plan de antrenament. Tabelul VDOT care ajută la a înțelege ritmurile pt antrenamente. Pauzele de refacere, pulsul, consumul de oxigen, respirația, exerciții de forță, revenirea după o perioadă de inactivitate…
In partea a doua, în care avem tot 9 capitole, găsim foarte multe planuri de antrenament, de la 800 de metri și până la maraton. Interesant că nu e niciunul specific pentru semimaraton, dar după ce înțelegi prima parte a cărții, se pot ajusta programele de la 15 și 30 km. Totodată, pe lângă planurile gata structurate, te învață și cum să-ți structurezi singur.
Spre finalul cărții găsim și câteva referiri pentru ultramaraton și triatlon, dar nimic specific. Doar interviuri cu câțiva sportivi foarte buni pe aceste nișe, din care se pot extrage câteva sfaturi. Oricum, majoritatea amatorilor, dacă se țin bine de unul din planurile de maraton, cu siguranță pot face față și la distanțe mai mari într-o cursă.
Capitolul 1
Ingredientele succesului în alergare. Daniels consideră că sunt 4 ingrediente, calitățile naturale, motivația intriseca, oportunitatea și îndrumarea.
Calitățile Naturale
Aici se referă mai puțin la fizic. Pune accentul pe eficienta sistemului cardiovascular, care depinde de dimensiunea inimii și volumul cardiac, de lungimea mușchiului pe distanța dintre tendon și articulația osoasă. Mai aduce vorba și despre cantitatea de oxigen transportată de un litru de sânge. Nivelurile de hemoglobina.
Motivația Intriseca
Sunt scrise 3 pagini cu exemple și multe alte referiri, dar ideea principala, este, cât de mult îți dorești în interiorul tău un anumit timp, distanță…
Oportunitate
Este vorba în special despre șansă. Să locuiești într-o zonă bună cu acces la făcut mișcare. Vremea sa fie bună. Să ai bani pt anumite curse. Să faci parte dintr-un grup organizat sau chiar dintr-un sistem bine pus la punct, de mic copil, să poți crește într-un climat în care să ai exemple din acest domeniu.
Îndrumarea
Exact cum se și numește, să te îndrume cineva în direcția bună. Antrenor, prieten cu cunoștințe…, care să te sfătuiască bine și să aibă idee despre ce face. Aici în mod clar nu se referă la “maraton în 3 luni chiar dacă n-ai alergat niciodată “.
Capitolul 1 continuă cu câteva reguli de bază ale alergării din perspectiva lui.
- Fiecare alergător are propriile calități individuale, specifice.
Are atât puncte tari, cât și slăbiciuni, iar în ceea ce privește antrenamentele, e de preferat ca în prima jumătate a planului până la o cursă, sa pună accent pe slăbiciuni, pe urmă să treacă unde are deja calități.
- Un alergător trebuie să fie mereu pozitiv.
Indiferent de cum decurge sau a decurs antrenamentul, la final, să găsească mereu partea bună.
- Așteptați-vă la suișuri și coborâșuri. Sunt zile în care mai bine nu concurezi sau să nu termini cursa. Evident, se aplică și amatorilor care doresc să scoată un timp mai bun la următoarea cursă, iar asta o să ajute la o continuare a antrementelor în loc de o stagnare a lor.
- Fiți flexibili la antrenamente pentru a face față neprevazutului.
Sunt zile în care poate apărea orice. Copilul s-a îmbolnăvit și nu-l mai poți duce la școală. A trebuit să stai peste program ca să termini un proiect…. În astfel de momente, e important să schimbi zilele de antrenament în funcție de cum se așează viața de zi cu zi. Dacă azi aveai un antrenament greu, poți să-l faci mâine. Important e să nu faci unul după altul.
- Stabiliți-vă obiective intermediare.
Poate vrei să participi la un maraton anul următor, dar până atunci, ajută să-ți găsești curse mai scurte pe care să le termini, eventual să îmbunătățesti timpi la ele.
- Concentrați-vă pe ceea ce aveți de făcut.
E vorba în special la, a te uita la tine, și mai puțin la ceilalți. De exemplu, în timpul cursei, să te intereseze ritmul tău pe care l-ai gândit să-l ai decât ritmul celor din jur.
- Cele mai multe greșeli într-o cursă se fac la început.
Exemplu. Sunt elite care pleacă prea repede și conduc cursa un timp, dar dacă între urmăritori sunt alte elite care au plecat mai cumpătat, au șanse bune să-l depășească pe primul.
- Antrenamentul ar trebui să ofere satisfacție.
Se refera la faptul că oricare dintre antrenamente, dacă le-ai înțeles scopul, chiar dacă unele sunt foarte grele, la final să ai o stare de mulțumire. Ai înțeles de ce acel antrenament a fost așa greu.
- Mâncați și dormiți bine.
Poți să ai și zile proaste, în care nu te-ai odihnit sau alimentat prea bine, dar dacă în majoritatea ai grijă de cele două aspecte, momentele mai proaste nu te afectează prea mult.
- Nu va antrenați când sunteți bolnav sau accidentat.
E simplu, nu doar că nu ajută, din contra, poți face mai mult rău.
- Problemele de sănătate cronice trebuie abordate de un specialist.
Dacă o problemă persistă și persistă, e foarte posibil sa fie nevoie de un specialist.
- O alergare sau o cursă bună nu sunt niciodată întâmplatoare.
Se întâmplă doar pentru că te-ai pregătit pentru asta.
Acestea sunt regulile, iar sfatul principal al lui Daniels, este, consistenta și prezentul. Dacă ești atent la astea și te organizezi bine, mai devreme sau mai târziu apar și rezultatele.
CAPITOLUL 2
Principii și sfaturi de antrenament:
In principal se referă la abordările greșite ale antrenamentului, mai ales pt cei care se antrenează singuri.
Principiile antrenamentului
- Organismul reacționează la stres fizic.
Inima bate mai repede, sângele a fost direcționat mai mult către picioare…
- Specificitatea.
Toate țesuturile musculare, inima, plămânii, tendoane, oase…, reacționează la efortul fizic.
- Supra-stresul.
Suprastresul intervine tot la efortul fizic, dar este o suprasolicitare. Acesta fiind motivul principal din cauza căruia, odihna face parte din antrenament. Mai departe, la acest principiu găsim câteva exemple și sfaturi de antrenamente cu momente când e mai bine să te oprești sau să-l schimbi.
- Antrenarea capacității de reacție.
Este vorba despre reacția organismului la antrenamente. Dacă repeți aceleași antrenamente 2, 3 săptămâni, stagneazi și nu îmbunătățesti nimic. Există 4 variante de a schimba asta.
Crești volumul, crești ritmul, micșorezi timpul de revenire sau crești frecventa. E important să se întâmple doar una din cele 4, altfel, cresc șansele de suprasolicitare și chiar de accidentare.
- Limitele personale.
La un monent dat e posibil ca la niciunul din factorii de mai sus organismul să nu mai reacționeze. Nu înseamnă că atât putem, că s-a atins limita. Inseamna că atat se poate în acel moment din viață. Aici se găsește și un interesant tabel de stres în care trebuiesc completate zilnic câteva puncte de genul: cum ai dormit, dureri, nutriție…
- Randamentul descrescător.
La un moment dat, după ani de zile, oricât te-ai antrena, e foarte posibil să mai câștigi doar foarte puțin pentru că ai ajuns la un nivel foarte avansat.
- Regres accelerat.
Există o zonă gri, în care, în funcție de nivelul la care te afli ca și sportiv, în urma antrenamentelor, poți să stai liniștit.
- Menținerea nivelului atins.
E mai ușor să se repete o anumită performanță decât să se îmbunătățească. Să zicem că ai ajuns pentru prima dată să alergi 1 km în 4 minute. Data viitoare, oricând, psihologic, o să fie mai ușor să se alerge cu 4 comparativ cu 3.50 sa zicem.
Mai departe, în capitolul 2, se pune accentul pe câteva principii de baza.
-Frecventa pasului alergător, care, la distanțe de peste 3 km se recomanda în jurul valorii de 180. De ce? Pentru că nu vrei să stai prea mult timp în aer, iar asta se întâmplă când cadenta este mica. Evident, stând mai mult timp în aer, impactul cu solul este mai puternic. Poate când se fac doar câțiva pași, nu contează, dar când sunt multe mii, fac diferența.
Următorul subiect se refera la, atingerea solului cu piciorul. Lucrurile sunt destul de clare aici. Sprinterii pe pingea, restul pe toată talpa. E important și ca piciorul sa nu aterizeze în fața corpului.
Mai departe se trece la, respirația în timpul alergării.
Se explică clar, că atunci când începi să gâfâi în efort, nu se întâmplă din cauza lipsei de oxigen, ci creșterii dioxidului de carbon din plămâni.
Ritmuri respiratorii.
1-1, foarte intens. Nu se recomanda pt că fiind prea rapid, nu se trage și respiră suficient de mult, iar schimbul de O2 și CO2 nu o sa fie la parametri buni. Mai exact, nu se reușește eliminarea reziduurilor.
2-2, e idealul recomandat. Treaba respirației în timpul efortului este de a ventilat plămânii. În această situație, în urma calculului 45 respirații pe minut ori 3 litri pe respirație, ajungem la 135 de litri.
3-3 și 4-4, nu ne fac rău, dar aducem doar 90 și 105 litri.
CAPITOLUL 3
Tipologii fiziologice ale antrenamentului.
Ăsta e capitolul în care aflăm multe informații despre profilul aerob, VO2, (consum de oxigen), eficiența alergării, frecvența cardiacă, lactatul din sânge…
Spre exemplu, doi alergatori pot avea același VO2, dar cel cu eficientă mai bună o sa fie mai rapid. Acesta poate chiar sa aibă un VO2 mai mic decât celălalt.
-Variabilele alergării și îmbunătățirea acestora.
Dacă vrem să progresam trebuie să includem antrenamente care să crească VO2 sau eficiența alergării. In multe cazuri, mai ales la amatori, trebuiesc ambele îmbunătățite. Se pare ca o persoană poate sa alerge aproximativ 30 minute la 93% din VO2. Cu cât îmbunătățim, cu atât ritmul pe 30 minute o sa fie mai bun.
-Pulsul în timpul antrenamentelor de alergare.
Poate sa fluctueze. Dacă e prea cald, alergi împotriva vântului nu ai dormit bine…, trebuie să ținem cont de multe variabile atunci când vrem un antrenament pe puls. Important e sa știm ce vrem de la antrenamentul respectiv.
-Ritmul cardiac maxim.
Există o formulă mai clasică, 220 minus vârstă, care, într-un procent mare de persoane poate sa fie bine. Sa zicem, 220 minus 40 ani. Pulsul maxim înseamnă 180. Totuși, sunt și excepții de la această regulă. Recomandarea e să se alerge câte 2 minute în pantă de câteva ori. În vârful pantei să se verifice pulsul, iar la un moment dat o să se vadă că nu mai urca, ăla înseamnă că e maxim. Să zicem că s-a ajuns la a 4 a urcare, puls 178, la a 5 a, puls 182, la a 6 a, puls 179. Aici ne oprim. 182 e maxim. Dacă reușești la a 7 a să-l ai mai mare înseamnă că nu ai tras suficient de tare pe primele urcări. Pe plat se pot face serii de 800 metri.
-Ritmul cardiac în repaus.
E bine să monitorizam pulsul în repaus. În special dimineața, imediat după trezire. În urma antrenamentelor, pulsul o să tot scadă la odihnă pentru că inima devine tot mai puternică astfel pompand mai mult sânge la fiecare bătaie. De asemenea, verificarea pulsului în repaus ajută să ne dăm seama când nu suntem refăcuți după o cursă sau antrenamente mai grele. Sunt și situații mai grave când e bine sa fie consultat un medic.
-Conținutul de hemoglobina.
Atunci când inima furnizează sânge implicit este și oxigen pt că acesta este transportat de hemoglobina din sânge. În ceea ce privește hemoglobina, e foarte important sa nu fie nici mai mica, dar nici mai mare pentru că duce la creșterea vâscozitatii sangvine, iar inima devine suprasolicitata. E important să fie consumate alimente cu fier. Valorile normale sunt între 12 și 18 g/dl de sânge. Bărbații dacă au mai puțin de 13.5 sunt considerați anemici, iar femeile sunt considerate la minim 12.
-Profiluri de antrenament și de competiție.
Aici găsim o recomandare pentru antrenori, profesori de sport… E
E bine ca înainte să înceapă un program cu cineva, să se intereseze de istoricul persoanei respective. Ce kilometraj are, ce intensități folosea…
CAPITOLUL 4
Tipuri de antrenamente și de intensități de antrenament.
U – alergare ușoară
M – ritm maraton
P – alergarea la prag (pragul este între aerob și anaerob).
I – intervale
R – repetări.
-Alergare ușoară.
O consideră între 59% și 74% din VO2 max sau aproximativ între 65% și 79% din pulsul maxim. Alergarea ușoară are mai multe beneficii. Dezvolta mușchiul inimii, crește rezistența, crește vascularizarea datorită vaselor de sânge mici care alimentează mușchii.
Sugestii de antrenament.
Recomandă ca durata minimă a unei astfel de alergări să fie de minim 30 minute. Durata maximă poate să fie de 150 minute și chiar mai mult dacă se pregătește un ultra. Mai departe găsim recomandări și sfaturi în privința distantei sau timpului petrecut în alergare ușoară într-o săptămână.
-Ritmul de maraton.
Se considera în intervalele 75%-84% VO2 sau 80%-89% din ritmul cardiac. În capitolul 5, chiar dacă încă nu s-a alergat un maraton ca să se știe ritmul, avem un tabel VDOT prin care putem calcula chiar și în urma uneli alergări de 3, 5…km. Și aici se găsesc informații în legătură cu distanta totală a unei săptămâni și anumite recomandări de antrenamente în care se combina ușor, maraton și prag. Scopul unui antrenament în ritm de maraton este de a obișnui corpul și psihicul cu acest ritm.
-Alergarea la prag.
85%-88% din VO2 sau 88%-90% din ritmul cardiac e considerată alergarea la prag. La fel ca la celelalte, e recomandată o anumită distanță pe săptămână. Găsim și câteva sugestii de antrenamente în ritm de prag.
-Intervale
Atât VO2 cât și ritmul cardiac sunt în jurul valorilor maxime. Depinde mult de timpul petrecut în viteza cât și de recuperarea dintre intervale. Ele sunt preponderent între 3 și 5 minute dacă revenirea a fost completă, dar pot sa fie și sub 3 minute. Spre exemplu, dacă se aleargă 1 minut la ritm max de VO2, iar revenirea durează aproximativ 45 de secunde, la următoarea serie de 1 minut se ajunge mai repede la VO2 max și tot asa. La fel ca la celelalte ritmuri și aici se găsesc recomandări de antrenamente, grafice de atingere VO2…
-Repetări
Principalele beneficii sunt viteza, puterea anaeroba și eficiența alergării. Nu trebuie sa depășească 5% din volumul săptămânal iar intensitatea poate sa fie de la 105% și până chiar 120% din maxim. Aici deja se vorbește de performanță.
CAPITOLUL 5
Sistemul VDOT de antrenament
Jack Daniels împreună cu Jimmy Gilbert au reușit să creeze un tabel de ritmuri pe baza consumului de oxigen. Tot în urma tabelului se poate prezice un timp estimativ pt următoarea cursă/distanță. De fapt sunt două tabele. În primul, în funcție de timpii pe anumită distanță, ai un număr de referință (VDOT). În al doilea tabel, pe baza acelui număr, ai ritmul tău pentru fiecare antrenament.
Îmi place în mod special că e gândit ca să nu te supraantrenezi și să eviți pe cât posibil accidentările.
Spre exemplu, dacă o persoana aleargă cel mai rapid km în 4 minute, are VDOT 44, iar ritmurile lui de antrenament sunt: ușor între 5.30 și 6.10, maraton 5.00, prag 1 km 4.43 sau 400m în 1.53, intervale de 1 km în 4.21, iar repetările sunt de 200m în 48 sec, 400m în 96 sec.
CAPITOLUL 6
Antrenament la altitudine și în condiții specifice.
In acest capitol găsim 2 pagini despre condițiile meteo. Ce se recomandă atunci când e prea cald sau frig. După care, urmează câteva pagini dedicate antrenamentului la altitudine din care aflăm că sunt 2 feluri de aclimatizari, fiziologică și competitivă. Totodată găsim și ritmurile puțin diferite pentru antrenamente.
CAPITOLUL 7
Antrenament pe banda de alergat.
Exemple de sportivi și sfaturi în ceea ce privește alergarea pe bandă. Înclinație, ritm, antrenamente. Inclusiv găsim ceva despre calibrarea benzii.
CAPITOLUL 8
Antrenament pentru forma fizică.
In acest capitol găsim primele planuri de antrenament. Planul alb pt începători, gândit special pt cei care nu au alergat deloc, planul roșu, tot pt începători, dar au deja câteva alergări și planurile albastru și auriu care sunt deja concepute pentru primele curse mai scurte. Spre exemplu, planul alb durează 16 săptămâni, iar în majoritatea săptămânilor se aleargă de 3 ori.
CAPITOLUL 9
-Pauzele de antrenament.
Sunt de 2 feluri, planificate și neplanificate. E important de reținut, ca indiferent din ce motiv a fost pauza, la revenire nu trebuie sa facem aceleași antrenamente.
-Antrenamentul suplimentar.
Sunt câteva recomandări de exerciții, în special pt abdomen și spate.
PARTEA A II-A
Aplicarea formulei lui Jack Daniels în competiții.
CAPITOLUL 10
Antrenamente specifice într-un sezon competițional.
Pentru început aflăm că se împarte în 4 faze, iar în fiecare din ele ce antrenamente sunt recomandate. Spre exemplu, în faza 1, alergările ușoare și exercițiile sunt cele mai recomandate.
CAPITOLUL 11
Antrenamente pentru 800 de metri.
La fel, găsim un program în 4 faze pentru mai multe volume săptămânale. Spre exemplu, la un volum de aproximativ 64 km pe săptămână, în faza 3 care ține 6 săptămâni, găsim următorul plan. De fapt, primim doar cele 3 antrenamente mai grele, iar în restul zilelor trebuie făcut ceva ușor.
Săptămâna 4
-Într-una din zile. 60 minute alergare ușoară cu 6 PA. Alergarea lungă, chiar dacă este la ritm ușor, se consideră zi grea. PA înseamnă pas alergător, adică un fel de sprinturi scurte, nu la viteză maximă, de max 20 secunde cu mers între ele.
-În alta zi. 15 minute usor, 5 x 1 km ritm I cu 3 min de revenire, iar la final alte 15 min ușoare.
-Și cel de-al treilea antrenament dificil constă în 20 minute de alergare ușoară, 2 x 400 R cu 400 ușor, 3 x 600 R cu 600 ușor, 2 x 300 R cu 300 ușor. 15 min ușoare la final.
Aceste 3 antrenamente dificile nu trebuie sa fie în zile consecutive.
CAPITOLUL 12
Acesta este dedicat antrenamentelor pentru distanta de 1.500 de metri și 2 mile.
Aceleași 4 faze, fiecare pe 6 săptămâni. Găsim multe variante de antrenamente în funcție de volumul săptămânal. Poate e greu de crezut, dar la un volum de aproximativ 100 km pe săptămână, cele 3 antrenamente sunt:
-Alergare lungă și ușoară de 16 km cu 8PA.
-Alergare ușoară 3 km, 4 x 800 R cu 800 ușor și alți 3 km ușor.
-3 km ușor, 5 km ritm P, 4 x 200 R cu 200 ușor, 3 km P cu 1 min revenire, 4 x 200 R cu 200 ușor și ultimii 3 km ușor.
CAPITOLUL 13
Antrenamente pentru 5 și 10 km.
O cursă de 5 km se aleargă la aproximativ 95-98% din VO2, iar cea de 10 km la 90-94% din VO2. Se pare că ambele probe necesită aproximativ aceleași antrenamente. Ăsta fiind motivul pentru care le găsim în același capitol. Găsim planuri și idei de antrenament care se întind pe cele 4 faze de câte 6 săptămâni și pe diferite distanțe săptămânale.
CAPITOLUL 14
Antrenamente pentru cros.
Când se referă la cros, vorbește despre cross country. Găsim mai multe sfaturi în ceea ce privește strategia cursei, printre care, alergarea în pluton, să nu pleci prea repede… În acest caz, avem acele 4 faze, dar unele antrenamente sunt curse pentru că nu există suficient timp.
CAPITOLUL 15
Antrenamente pentru distanțele de 15 și 30 km.
Chiar dacă nu este explicit, în acest capitol ne putem configura și antrenamente pentru semimaraton.
Chiar dacă se urmează un plan bine structurat pentru o cursă de 10 km, se poate alerga și una de 15 sau semimaraton, dar nefiind specific, timpul final n-o să reflecte chiar ce putea sa iasă dacă se urma un plan pentru aceste distanțe.
Surprinzător, în acest capitol nu găsim planuri gata create, dar se presupune că am învățat până aici tipurile de antrenament, ajustarea vitezelor după formula VDOT și volumul săptămânal ceea ce ne ajută să configuram singuri un plan bun. Un alt lucru interesant este că nu mai găsim cele 4 faze. Doar o recomandare de 11 săptămâni și săptămâna de după cursă.
CAPITOLUL 16
Antrenamente pentru maraton.
Se pare că pe cât creste distanța cursei, pe atât antrenamentul trebuie să fie mai individualizat. Unii nu pot face volum mare, alții nu pot toate antrenamentele grele…
Daniels ne propune 6 abordări în funcție de fiecare, cu variații de km sau timp săptămânal.
Are inclusiv un plan pentru începători care în zilele lungi și ușoare pot combina mersul cu alergarea.
Spre exemplu așa arată un antrenament din săptămâna 7 pentru cineva care aleargă între 66 și 89 km pe săptămână. Găsim în tabel doar cele 2 antrenamente grele.
-Alergare ușoară 3 km, 10 km ritm M, 2 km ușori, 10 km ritm M și 2 km ușori la final.
-Alergare 10 km ritm M, 5 km ritm P, 5 km ușor, 3 km P, 3 km ușor, 2 km P, 3 km ușor.
Recomandă să se alerge minim 6 zile pe săptămână, iar între cele 2 grele sa se găsească 2, 3 zile ușoare.
CAPITOLUL 17
Antrenamente pentru ultramaratoane.
De fapt găsim mai degrabă un interviu cu Magda Lewy-Boulet, o fostă alergatoare de 1.500, 5000 m, și maratonista de 2:26:00. A trecut la ultramaraton, iar în carte găsim câteva sfaturi generale.
CAPITOLUL 18
In acest ultim capitol, față de capitolul cu ultramaraton, găsim 3 planuri de 6 săptămâni în care se pune accent pe perioada de tranziție, cu antrenamente combinate în cele mai multe zile din două sporturi, dar sunt și câteva zile în care practici toate cele 3 sporturi.
Concluzie
După părerea mea, nu trebuie să lipsească nimănui pasionat de alergare, triatlon sau chiar și din ciclism sau alte sporturi conexe, din bibliotecă. Eh, pasionaților de ciclism și triatlon nu trebuie să le lipsească în mod special Andy Coggan și Hunter Allen :).
În mod clar e una dintre cele mai bune cărți de antrenament în ceea ce privește alergarea la modul general. Nu numai că înveți multe lucruri despre cum funcționează un organism în efort, dar și să structurezi diferite planuri.
Se spune că unul din principiile alergării este 80% cu 20%. Cartea asta, părerea mea, că o să fie biblia la 80% din cititorii care vor să-și îmbunătățească timpii sau distanța, iar ceilalți 20% sigur găsesc și ei ceva folositor în ea care să-i ajute. Doar dacă ne uităm la sistemul VDOT.
Important e să fie citit fiecare articol de mai multe ori și, mai important, înțeles, chiar dacă se folosește deja o altă filosofie de antrenament.
Abia aștept să văd câteva comentarii de la alții care au mai citit cartea și experiențele lor.
P. S. Pe viitor încerc să-mi găsesc timp pentru o postare în care să aduc în discuție diferențele dintre filosofia lui Daniels și Pfitzinger care are și el 2 cărți foarte bune de alergare, Fast Road Racing de la 5 la 21 km și Advanced Marathoning pt distanța de maraton. Nu în ultimul rând să abordez filosofia antrenorului Canova, chiar dacă e văzut mai mult pentru elite.