O nouă zi pe bicicletă în jurul Stockholmului.
Într-una din zilele în care am stat la sora mea în Stockholm, am decis să pornesc într-o tură lungă cu bicicleta. Aveam chef de explorare, de verdeață și de descoperit locuri noi, așa că m-am lăsat purtat de drumuri și poteci, fără să am un plan foarte fix. Ce a urmat a fost o zi plină, în care am străbătut parcuri regale, rezervații naturale, păduri cu stânci și lacuri, și chiar am dat peste câteva palate impunătoare. Iată cum a fost.
De la Solna spre nord, Haga Parken și începutul aventurii.
Am plecat din Solna, un cartier verde și liniștit din nordul Stockholmului. Primul popas a fost Haga Parken, partea de nord a celebrului parc regal care face parte din Kungliga Nationalstadsparken. Aici simți cu adevărat ce înseamnă echilibrul suedez între natură și urban. Aleile largi, copacii seculari și lacul Brunnsviken îți dau imediat senzația că ai ieșit din oraș, chiar dacă încă ești aproape de centru.

Disc golf și păduri, Bergshamra și Ulriksdal.
Am continuat spre Bergshamra Discgolfpark, un spațiu interesant unde suedezii se adună să joace disc golf. E o zonă relaxată, cu atmosferă de parc, perfectă pentru o pauză scurtă. De aici, am intrat în rezervația naturală Ulriksdal, o zonă de pădure și poteci care duce direct la un obiectiv superb. Ulriksdals slott, un palat elegant situat pe malul apei, înconjurat de grădini și alei. Chiar dacă n-am intrat în palat, doar plimbarea prin împrejurimi te face să te simți parte dintr-un decor de epocă.
Pădurea de pe malul apei, Tegelhagsskogen și până la Edsbergs slott.
Am urmat potecile de-a lungul apei prin Tegelhagsskogens naturreservat, o zonă sălbatică și liniștită, ideală pentru pedalat relaxat. Pădurea se deschide în mod spectaculos spre lac și oferă priveliști incredibile, mai ales în lumina filtrată de pini și mesteacăn. Așa am ajuns la Edsbergs slott, un castel baroc cu aer aristocrat, aflat chiar pe malul lacului Edsviken. În jur e o grădină frumoasă, folosită adesea pentru evenimente culturale, dar într-o zi obișnuită e un loc perfect pentru o pauză de fructe și apă.

Traversare spre vest, Sollentunaholms herrgard și intrarea în Ostra Jarvafaltet.
După Edsberg, am traversat o șosea nu foarte aglomerată și am ajuns la Sollentunaholms herrgard, un conac discret, cu aer de moșie rurală. De aici, am intrat în adevărata inimă a naturii, Ostra Jarvafaltet, una dintre cele mai mari rezervații naturale din nordul Stockholmului. A fost, probabil, partea mea preferată a turei.
Între lacuri, stânci și pășuni, Jarvafaltet și sălbăticia suedeză.
Jarvafaltet e un spațiu vast, cu lacuri liniștite, poteci care se strecoară printre pășuni cu cai și vaci, ferme active și stânci acoperite de mușchi. Am trecut pe lângă Fornborgsberget, o înălțime stâncoasă cu vedere spre pădurile din jur, apoi prin Norra Jarvafaltet, o zonă mai sălbatică. La Sabysjons fageltorn, un observator de păsări de pe marginea lacului, m-am oprit câteva minute să admir liniștea și să respir.





Drumul de întoarcere, Hansta și zona Ursvik.
Drumul spre casă nu a fost mai puțin spectaculos. Am pedalat prin Hansta naturreservat, apoi pe lângă Hasta Groddamm și Arvinge Groddamm, mici lacuri populate cu broaște, libelule și multe păsări. Terenul e plat, dar divers, cu porțiuni de pădure dese și luminișuri.
În Ursviks motionsomrade, un loc popular pentru alergători și bicicliști, am simțit din nou apropierea orașului, dar fără să pierd contactul cu natura. A urmat o scurtă traversare prin Igelbackens Naturreservat, apoi o decizie spontană…






Bonusul de final, parcuri, apă și stânci.
Chiar dacă deja pedalasem destul, am simțit că mai pot. Așa că am făcut un mic ocol pe la Tivoliparken, apoi am urmat malul apei până la Stora Skuggan, un alt colț de paradis urban. Am urcat puțin până la Fiskartorpet Hopparbacke, o trambulină veche de ski sărituri, de unde ai o priveliște frumoasă peste lacuri și păduri.
În final, am intrat din nou în Kungliga Nationalstadsparken, traversând pădurile și poienile până în Hagastaden, cartierul modern aflat aproape de Solna, unde m-a așteptat o masă bună și un zâmbet de neșters pe față.
Concluzie
A fost o zi lungă, cu peste 60 km și 800 metri diferență de nivel de pedalat, dar mi-a arătat cât de mult are de oferit zona metropolitană a Stockholmului. Natură autentică, aer curat, păduri neatinse, lacuri limpezi și o infrastructură excelentă pentru bicicliști. Dacă ai ocazia să ajungi pe aici și ai o bicicletă la îndemână, nu rata o astfel de tură. Poate că nu vei reuși să vezi tot ce am văzut eu, dar orice segment din acest traseu merită.