Importanța hidratării în sporturile de anduranță

Alergătorul de elită Meb Keflezighi, câștigător al Maratonului de la Boston în 2014, povestește într-un interviu cum o strategie de hidratare prost gestionată l-a costat o cursă importantă în trecut. Într-o competiție de maraton desfășurată într-o zi călduroasă, Meb a neglijat să consume suficiente lichide în prima parte a cursei, temându-se să nu se simtă prea „greu”. Rezultatul? Crampe musculare severe pe ultimii kilometri, care i-au forțat ritmul să scadă dramatic, pierzând pozițiile de frunte. Această experiență l-a determinat să studieze mai bine procesul de hidratare și să-și adapteze strategia, ajungând ulterior să nu se mai confrunte cu astfel de probleme. 26 de maratoane, Meb Keflezighi

Astfel de povești sunt comune printre sportivii de anduranță, care depind de o hidratare corectă pentru a-și menține performanța. Indiferent dacă ești un alergător amator sau un atlet profesionist, hidratarea este foarte importantă pentru tot ce ți-ai propus în acest sport.

Rolul hidratării

Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea corporală a unui adult și joacă un rol vital în funcționarea organismului, în special în timpul efortului fizic prelungit. Funcțiile principale ale apei includ:

Termoreglarea – Prin transpirație, apa ajută corpul să-și mențină temperatura optimă, prevenind supraîncălzirea.

Transportul nutrienților și oxigenului – Apa asigură circulația sângelui și facilitează livrarea nutrienților și oxigenului către mușchi.

Eliminarea toxinelor – Rinichii folosesc apa pentru a filtra și elimina deșeurile metabolice.

Lubrifierea articulațiilor – Lichidul sinovial din articulații previne frecarea excesivă și reduce riscul de leziuni.

Funcționarea eficientă a mușchilor – Hidratarea adecvată menține echilibrul electrolitic necesar contracției musculare.

În timpul exercițiilor fizice intense, pierderile de apă și electroliți pot afecta rapid aceste procese, ducând la oboseală, crampe și chiar colaps.

Relevanța pentru sportivii de anduranță

Sportivii de anduranță, cum sunt alergătorii pe distanțe lungi, triatloniștii și cicliștii, sunt deosebit de expuși la riscul deshidratării. Motivele principale includ:

1. Transpirație excesivă

În timpul efortului fizic intens, corpul elimină apă și electroliți pentru a se răcori. În condiții de temperaturi ridicate sau umiditate crescută, aceste pierderi pot depăși 1-2 litri pe oră.

2. Durata îndelungată a efortului

Evenimente precum maratoanele sau ultramaratoanele presupun ore întregi de activitate continuă, timp în care aportul de lichide nu reușește, de multe ori, să compenseze pierderile.

3. Condiții de mediu variabile

Competițiile desfășurate în zone muntoase sau la altitudini mari cresc rata de deshidratare din cauza aerului uscat și a necesarului mai mare de oxigen.

4. Ritmul metabolismului

Sportivii de anduranță ard un număr mare de calorii, iar metabolismul crescut generează mai multă căldură, accelerând procesul de transpirație.

5. Menținerea echilibrului electrolitic

Apa asigură distribuția corectă a ionilor de sodiu, potasiu și clor, necesari pentru contracțiile musculare și impulsurile nervoase.

6. Nevoia de menținere a performanței cognitive

Pe lângă performanța fizică, sportivii au nevoie de concentrare și reacții rapide. Studiile arată că o deshidratare de doar 2% din greutatea corporală poate reduce semnificativ funcțiile cognitive.

În continuare, vom analiza în detaliu cum funcționează aceste procese, ce greșeli să eviți și cum să-ți personalizezi strategia de hidratare pentru antrenamente și competiții.


Fiziologia hidratării

Compoziția corpului și rolul apei în funcțiile metabolice

  • Apa reprezintă aproximativ 50-60% din greutatea corporală la adulți, iar acest procent poate varia în funcție de vârstă, sex și nivelul de grăsime corporală.
  • Mușchii și organele vitale conțin aproximativ 70-80% apă, ceea ce subliniază importanța hidratării pentru sportivii de anduranță, ale căror mușchi lucrează intens.
  • Sângele are un conținut de apă de 90%, ceea ce facilitează transportul oxigenului, nutrienților și electroliților către celule.
  • Grăsimea corporală are un conținut mai scăzut de apă, aproximativ 10-20%, motiv pentru care persoanele cu un procent mai mare de masă musculară sunt mai vulnerabile la deshidratare.

Mecanisme de pierdere a apei

În timpul activităților fizice intense, pierderea de apă poate fi accelerată, afectând echilibrul hidric al organismului. Principalele mecanisme sunt:

1. Transpirația

Este principalul mecanism de răcire al corpului. În timpul efortului, rata transpirației poate varia între 0,5–2 litri pe oră, în funcție de intensitatea activității, temperatura și umiditatea mediului.

Transpirația conține electroliți precum sodiu, potasiu și clor, care trebuie înlocuiți pentru a preveni dezechilibrele electrolitice.

2. Respirația

Procesul de respirație eliberează vapori de apă. În timpul exercițiilor, respirația accelerată crește pierderile hidrice.

3. Urinarea

Rinichii reglează eliminarea apei și a toxinelor. După efort, corpul încearcă să elimine excesul de metaboliți, ceea ce poate duce la pierderi suplimentare de apă.

4. Pierderile insensibile

Acestea includ evaporarea apei prin piele (în absența transpirației vizibile) și prin mucoase. Chiar și în repaus, aceste pierderi contribuie la balanța hidrică.

Impactul deshidratării

1. Scăderea volumului plasmatic și impactul asupra circulației

Pierderea apei reduce volumul de sânge circulant, afectând livrarea oxigenului și a nutrienților către mușchi.

Ritmul cardiac crește pentru a compensa scăderea volumului sanguin, ceea ce duce la o oboseală cardiovasculară prematură.

Capacitatea organismului de a elimina deșeurile metabolice, cum ar fi acidul lactic, este redusă, crescând riscul apariției crampelor musculare.

2. Creșterea temperaturii corporale și riscul de supraîncălzire

Apa joacă un rol esențial în disiparea căldurii prin transpirație și evaporare.

În lipsa unei hidratări adecvate, capacitatea organismului de a se răci este compromisă, ceea ce poate duce la insolație sau colaps termic.

Sportivii pot experimenta simptome precum amețeli, greață, dureri de cap și confuzie mentală.

3. Scăderea performanței fizice și mentale

Studiile arată că o deshidratare de doar 2% din greutatea corporală poate reduce performanța fizică cu 10-20%.

Rezistența scade, iar capacitatea de a susține eforturi prelungite este compromisă.

Funcțiile cognitive, cum ar fi luarea deciziilor și concentrarea, sunt afectate, crescând riscul de accidente și erori în competiții.

Exemplu practic:

Un studiu publicat în Journal of Sports Sciences a arătat că alergătorii deshidratați au înregistrat timpi mai slabi în cursele de 10 km, având ritm cardiac crescut și o percepție mai mare a efortului comparativ cu cei hidratați corespunzător.


Electroliții: Ce sunt și de ce sunt importanți?

Ce sunt și ce fac

Electroliții sunt minerale esențiale cu sarcină electrică care joacă un rol vital în menținerea echilibrului hidric, funcționarea nervilor și contracțiile musculare. Aceștia se dizolvă în fluidele corpului (sânge, transpirație) și ajută la transmiterea impulsurilor electrice necesare pentru funcționarea organelor și a mușchilor.

Principalii electroliți și rolurile lor:

1. Sodiu (Na)

Funcții principale:

  • Menține echilibrul lichidelor între celule și spațiul extracelular.
  • Contribuie la transmiterea impulsurilor nervoase și la activarea contracțiilor musculare.
  • Ajută la absorbția glucozei în intestin, susținând nivelul de energie.

Relevanță pentru sportivi:

Este cel mai abundent electrolit pierdut prin transpirație, de aceea este esențial să fie înlocuit în timpul antrenamentelor lungi pentru a preveni hiponatremia (nivel scăzut de sodiu).

2. Potasiu (K)

Funcții principale:

  • Reglează contracțiile musculare și bătăile inimii.
  • Menține echilibrul pH-ului și al lichidelor intracelulare.
  • Susține recuperarea musculară și previne crampele.

Relevanță pentru sportivi:

Pierderile de potasiu pot duce la slăbiciune musculară, crampe și oboseală prematură.

3. Magneziu (Mg)

Funcții principale:

  • Contribuie la producția de energie și la relaxarea musculară după contracții.
  • Ajută la prevenirea crampelor musculare și la menținerea funcțiilor nervoase.
  • Este implicat în peste 300 de reacții enzimatice, inclusiv metabolismul carbohidraților și proteinelor.

Relevanță pentru sportivi:

Deficiența de magneziu poate duce la spasme musculare, slăbiciune și iritabilitate nervoasă.

4. Calciu (Ca)

Funcții principale:

  • Esențial pentru contracțiile musculare, incluzând mușchiul cardiac.
  • Participă la coagularea sângelui și susține integritatea oaselor.
  • Ajută la transmiterea impulsurilor nervoase.

Relevanță pentru sportivi:

Pierderile de calciu prin transpirație pot afecta forța musculară și pot contribui la oboseală prematură.

Pierderile prin transpirație

În timpul activităților intense, sportivii pierd apă și electroliți prin transpirație, iar înlocuirea lor este esențială pentru a menține performanța și a preveni dezechilibrele electrolitice.

Cei mai pierduți electroliți în transpirație:

1. Sodiu și clor (Cl) – reprezintă cea mai mare proporție a pierderilor. Sodiu contribuie la menținerea echilibrului osmotic, iar clorul la producerea acidului gastric necesar digestiei.

2. Potasiu – pierderile sunt mai mici decât ale sodiului, dar deficitul poate afecta contracțiile musculare.

3. Magneziu și calciu – pierderile sunt mai reduse, însă rezervele scăzute pot duce la crampe și oboseală musculară.

Cum variază pierderile între indivizi:

Factori genetici: Unii sportivi transpiră mai sărat decât alții. Acest lucru poate fi observat prin urmele albe de sare pe haine după efort.

Nivelul de antrenament: Sportivii antrenați transpiră mai devreme și mai eficient, pierzând mai multă apă dar păstrând mai mulți electroliți.

Condițiile meteorologice: Temperaturile ridicate și umiditatea cresc pierderile prin transpirație.

Durata și intensitatea exercițiului: Eforturile lungi, precum cursele de ultramaraton, pot duce la pierderi masive de electroliți.

Exemplu practic:

Un alergător de maraton poate pierde 1-2 grame de sodiu pe oră, iar fără înlocuirea adecvată a acestuia, riscă hiponatremie, o afecțiune care apare atunci când nivelul de sodiu din sânge scade periculos de mult, provocând confuzie, greață și, în cazuri extreme, colaps.


Simptomele dezechilibrelor hidrice și electrolitice

Dezechilibrele hidrice și electrolitice pot apărea rapid în timpul activităților de anduranță, mai ales dacă hidratarea și aportul de electroliți nu sunt gestionate corespunzător. Aceste dezechilibre afectează performanța sportivă și pot pune sănătatea în pericol.

1. Deshidratarea

Definiție: Pierderea excesivă de apă și electroliți, de obicei prin transpirație, fără înlocuire adecvată.

Simptome comune:

Gură uscată și sete excesivă – primul semnal că organismul are nevoie de lichide.

Oboseală și letargie – fluxul sanguin scade, reducând alimentarea mușchilor și a creierului cu oxigen.

Crampe musculare – cauzate de pierderea electroliților esențiali, cum ar fi sodiu, potasiu și magneziu.

Amețeli și lipsă de coordonare – scăderea volumului de sânge afectează circulația către creier.

Scăderea performanței fizice și mentale – chiar și o deshidratare de 2% din greutatea corporală poate reduce semnificativ viteza, rezistența și concentrarea.

Urina închisă la culoare și redusă cantitativ – semn clar că organismul conservă lichidele disponibile.

Consecințe severe:

Colaps circulator – în cazuri extreme, poate apărea epuizare termică sau insolație.

Leșin sau pierderea cunoștinței – din cauza scăderii bruște a tensiunii arteriale.

2. Hiponatremia (nivel scăzut de sodiu)

Definiție: O afecțiune cauzată de diluarea sodiului în sânge, adesea din cauza consumului excesiv de apă fără aport adecvat de electroliți.

Simptome comune:

  • Confuzie și dezorientare – creierul este afectat de dezechilibrul osmotic.
  • Grețuri și vărsături – rezultatul acumulării de lichid în celule.
  • Balonare și edem (umflare) – în special la nivelul mâinilor, picioarelor și feței.
  • Durere de cap persistentă – cauzată de presiunea intracraniană crescută.

Cazuri severe:

Convulsii – rezultatul disfuncției cerebrale provocate de umflarea celulelor.

Pierderea cunoștinței și coma – pot apărea în situațiile critice, necesitând intervenție medicală imediată.

3. Hiperhidratarea (exces de apă)

Definiție: Consumul exagerat de lichide care diluează electroliții din sânge, provocând dezechilibre.

Simptome comune:

  • Greață și balonare – semnale ale retenției de lichid.
  • Durere de cap și slăbiciune musculară – cauzate de dezechilibrul osmotic între celule și lichidele extracelulare.
  • Amețeli și lipsa echilibrului – provocate de scăderea concentrației de sodiu în sânge.

Consecințe severe:

Edem cerebral – acumularea excesivă de lichid în celulele creierului, ducând la presiune intracraniană crescută.

Stop respirator – în cazuri extreme, din cauza afectării funcțiilor nervoase.

Nu e de joacă nici cu hiperhidratarea

Sunt multe curse de ultramaraton, în care unii alergători consumă cantități mari de apă de teamă să nu se deshidrateze, fără a echilibra aportul de electroliți. Aceasta poate duce la hiponatremie diluțională, adesea confundată cu deshidratarea, ceea ce face ca tratamentele greșite (mai multă apă) să agraveze problema.

Sper că s-a înțeles bine cât e de importantă o hidratare nu doar cu apă.


Strategii eficiente de hidratare pentru alergători

Hidratarea optimă este esențială pentru menținerea performanței și prevenirea dezechilibrelor hidrice și electrolitice. Planificarea atentă a consumului de lichide înainte, în timpul și după antrenamente sau competiții poate face diferența dintre o cursă reușită și o experiență marcată de crampe, epuizare sau probleme digestive.

1. Înainte de antrenament/competiție

Scop: Să începi cursa sau antrenamentul bine hidratat, fără a consuma exces de lichide care ar putea duce la urinare frecventă sau disconfort gastric.

Recomandări:

Cu 2-3 ore înainte de start:

Bea 400-600 ml de apă sau băuturi cu electroliți pentru a asigura rezerve adecvate de lichide.

În cazul alergătorilor care transpiră mult sau în condiții de temperaturi ridicate, adăugarea de sodiu (prin băuturi izotonice sau tablete cu electroliți) este utilă pentru a preveni pierderile excesive de sare.

Cu 30 minute înainte:

Bea încă 200-300 ml de lichid, în funcție de nivelul de sete.

Evită băuturile carbogazoase sau cele cu conținut ridicat de zahăr, care pot cauza balonare.

Testarea strategiei în antrenamente: Nu experimenta o strategie nouă în ziua competiției; testează hidratarea în sesiunile de antrenament.

2. În timpul antrenamentului/competiției

Scop: Menținerea nivelului de hidratare și a echilibrului electrolitic, prevenind atât deshidratarea, cât și hiperhidratarea.

Recomandări:

Planificarea punctelor de hidratare: Verifică locațiile punctelor de alimentare la competiții și testează bidoanele sau flask-urile folosite în antrenamente.

Cantități recomandate: Bea 150-250 ml la fiecare 15-20 minute (aproximativ 600-1000 ml/oră) în funcție de rata transpirației, temperatura ambientală și intensitatea efortului.

Pentru curse mai lungi de 60-90 minute:

Folosește băuturi cu electroliți (izotonice) pentru a înlocui sodiul pierdut prin transpirație.

Adaugă carbohidrați (30-60 g/oră) pentru a susține energia, mai ales în curse de peste 90 de minute.

Ascultă-ți corpul: Setea este un indicator util, dar nu suficient. Monitorizează semnele de oboseală, amețeală sau crampe musculare.

3. După antrenament/competiție

Scop: Rehidratarea și refacerea echilibrului electrolitic pentru a susține recuperarea și a preveni efectele tardive ale deshidratării.

Recomandări:

În prima oră după efort: Bea 500-750 ml de apă sau băutură cu electroliți pentru a începe procesul de rehidratare.

Cantitate totală necesară: Bea 1,5 litri de lichid pentru fiecare kilogram pierdut prin transpirație (se poate calcula prin cântărirea înainte și după efort).

Urina ca indicator: Continuă să te hidratezi până când urina devine de culoare galben deschis, un semn că nivelul de hidratare s-a normalizat.

Reechilibrarea electroliților: Consumul de alimente bogate în sodiu (ex. supă, alune sărate) și potasiu (ex. banane, cartofi dulci) este benefic.

Evită alcoolul: Deși poate părea tentant, alcoolul inhibă rehidratarea și încetinește recuperarea musculară.

Exemplu:

Un alergător care pierde 2 kg în timpul unui antrenament va avea nevoie de aproximativ 3 litri de lichide în următoarele ore pentru rehidratare completă.

4. Adaptarea strategiei în funcție de condiții

Temperaturi ridicate:

Crește frecvența și volumul de hidratare.

Adaugă electroliți suplimentari pentru a preveni crampe.

Ritm intens:

Crește aportul de carbohidrați împreună cu lichidele pentru energie constantă.

Cursă pe distanțe lungi:

Folosește o combinație de lichide (apă + băuturi izotonice) pentru a preveni plictiseala gustului și a asigura varietate.

Concluzie

O strategie eficientă de hidratare nu este universală, ci trebuie adaptată în funcție de nevoile individuale, condițiile de mediu și durata efortului.


Băuturi pentru hidratare: Apă versus băuturi izotonice

Hidratarea eficientă în sporturile de anduranță nu înseamnă doar aportul de apă, ci și menținerea echilibrului electrolitic și al energiei. Alegerea băuturii potrivite depinde de durata și intensitatea antrenamentului, de condițiile meteorologice și de nevoile individuale ale sportivului.

1. Apa – O soluție simplă și eficientă?

Beneficii:

Potolește setea rapid.

Este ideală pentru sesiuni de efort scurte (sub 60 de minute), în care pierderile de electroliți sunt minime.

Nu conține calorii sau zahăr.

Limitări:

Nu înlocuiește electroliții pierduți prin transpirație, în special în condiții de căldură sau efort intens.

Poate contribui la hiponatremie (diluarea sodiului din sânge) dacă este consumată în exces, fără electroliți adăugați, în timpul curselor lungi.

Absoarbe mai lent decât băuturile cu carbohidrați și electroliți.

Exemplu:

Pentru un alergător care face un antrenament de 30-45 minute la temperaturi moderate, apa este suficientă. Însă, pentru cursele mai lungi sau în căldură, apa singură nu este de ajuns.

2. Băuturile izotonice (sportive)

Ce sunt?

Soluții care au o concentrație similară de săruri și zaharuri cu plasma sanguină, fiind absorbite rapid.

Conțin sodiu, potasiu, carbohidrați și uneori vitamine.

Avantaje:

Absorbție rapidă: Rehidratează eficient în timpul efortului.

Înlocuiesc electroliții pierduți: Previn crampele musculare și dezechilibrele electrolitice.

Furnizează energie: Conținutul de carbohidrați (5-8%) asigură o sursă de combustibil pentru eforturi îndelungate.

Mențin echilibrul electrolitic: Reduc riscul de hiponatremie.

Când sunt recomandate?

Antrenamente și competiții care durează peste 60-90 minute.

Eforturi intense în condiții de căldură și umiditate ridicată.

Recuperarea după antrenamente grele.

Exemplu:

Un maratonist folosește băuturi izotonice la fiecare 20-30 de minute în timpul cursei pentru a-și menține nivelul de energie și hidratare.

3. Băuturile hipotone și hipertonice

Hipotone

  • Conțin o concentrație mai mică de săruri și carbohidrați decât sângele.
  • Sunt absorbite mai rapid decât apa.
  • Ideale pentru hidratare rapidă, dar nu pentru refacerea rezervelor energetice.

Recomandări:

Potrivite pentru eforturi scurte și intense, cum ar fi alergările de intervale.

Hipertonice

  • Conțin o concentrație mai mare de carbohidrați decât sângele.
  • Sunt folosite pentru refacerea rezervelor de glicogen după antrenamente sau curse lungi.
  • Se absorb mai lent, deci nu sunt cele mai recomandate în timpul efortului.

Exemplu practic:

Un alergător poate folosi băuturi hipotonice în timpul antrenamentelor scurte pentru hidratare rapidă și băuturi hipertonice după un ultramaraton pentru recuperarea energiei.

4. Alternative naturale pentru hidratare

1. Apă de cocos

Conține potasiu, magneziu și o cantitate mică de sodiu.

Este o alternativă naturală la băuturile izotonice pentru eforturi moderate.

Limitează aportul de zahăr procesat.

2. Smoothie-uri cu fructe și legume

Oferă carbohidrați naturali, electroliți și vitamine.

Pot fi personalizate pentru a include sare, iaurt sau semințe de chia pentru un plus de nutrienți.

3. Băuturi preparate în casă

Rețetă simplă: apă, suc de lămâie, puțină miere și sare pentru echilibrul de sodiu.

Pot fi o soluție economică și personalizată pentru cei care doresc să evite aditivii din băuturile comerciale și să fie exact pe gustul lor, nici prea dulce, dar nici prea sărat.

5. Când să alegi fiecare variantă?

Pentru antrenamente scurte, apa rămâne cea mai simplă și eficientă alegere. Totuși, pe măsură ce durata și intensitatea efortului cresc, băuturile izotonice devin esențiale pentru menținerea echilibrului electrolitic și furnizarea de energie.

În situații specifice, băuturile hipotone pot fi folosite pentru hidratare rapidă, iar cele hipertonice pentru refacerea rezervelor după antrenamente lungi. Alternativ, sportivii pot apela la soluții naturale, cum ar fi apa de cocos sau smoothie-urile, pentru a varia sursele de hidratare și nutrienți.


Testarea necesarului individual de hidratare

Un plan eficient de hidratare nu poate fi generalizat, deoarece pierderile de apă și electroliți variază semnificativ între sportivi. Factori precum greutatea corporală, rata de transpirație, temperatura ambientală și intensitatea efortului influențează aceste pierderi. De aceea, este important ca fiecare alergător sau sportiv de anduranță să își testeze necesarul individual de hidratare pentru a optimiza performanța și recuperarea.

1. Metoda cântăririi înainte și după antrenament

Aceasta este una dintre cele mai simple și eficiente metode pentru evaluarea pierderilor de lichide în timpul exercițiilor. Procesul presupune:

1. Cântărirea înainte de antrenament – Se măsoară greutatea corporală fără haine ude sau echipamente.

2. Cântărirea după antrenament – Se face imediat după finalizarea antrenamentului, înainte de a consuma lichide suplimentare.

Calculul pierderilor de lichide:

Pierderi de greutate (kg) = Greutatea inițială – Greutatea finală

De exemplu, dacă un alergător pierde 1 kg în timpul unui antrenament, această pierdere echivalează cu aproximativ 1 litru de transpirație pierdută.

Recomandarea de rehidratare:

Pentru fiecare kilogram pierdut, se recomandă consumul a aproximativ 1,5 litri de lichide. Acest raport asigură o compensare optimă a pierderilor și înlocuirea fluidelor suplimentare pierdute prin urinare după antrenament.

Notă importantă:

Dacă pierderea în greutate depășește 2% din greutatea corporală totală, există riscul scăderii semnificative a performanței și al deshidratării severe.

Sportivii trebuie să fie atenți și la creșterea în greutate post-antrenament, deoarece aceasta poate indica o hiperhidratare periculoasă.

2. Monitorizarea culorii urinei

Un indicator simplu și rapid al nivelului de hidratare este culoarea urinei. Această metodă poate fi folosită zilnic pentru a verifica echilibrul hidric:

Urina de culoare deschisă (galben pai): Sugerează o hidratare adecvată.

Urina închisă la culoare (galben intens sau chihlimbar): Indică deshidratare și necesitatea consumului suplimentar de lichide.

Urina foarte deschisă (transparentă): Poate semnala un consum excesiv de apă, ceea ce ar putea duce la diluarea electroliților.

Limite ale metodei:

Monitorizarea urinei nu ia în considerare pierderile acute de electroliți, așa că este mai utilă pentru urmărirea tendințelor generale decât pentru ajustările specifice în timpul antrenamentului.

3. Testele de transpirație personalizate

Pentru o analiză mai detaliată, sportivii pot efectua teste de transpirație, disponibile în centre specializate sau prin truse individuale. Aceste teste măsoară:

Rata de transpirație: Cantitatea de lichide pierdute pe oră.

Compoziția transpirației: Nivelurile de sodiu, potasiu, magneziu și alte minerale esențiale pierdute.

Cum funcționează:

Sportivul poartă un plasture special sau colectează mostre de transpirație în timpul antrenamentului.

Probele sunt analizate pentru a determina concentrațiile de electroliți.

Rezultatele oferă o imagine detaliată a nevoilor specifice de rehidratare.

Importanța testării:

Sportivii cu pierderi mari de sodiu (transpirație sărată) pot avea nevoie de suplimente de electroliți pentru a preveni crampele musculare și hiponatremia. De asemenea, testele pot ajuta la adaptarea planurilor nutriționale pentru competițiile de anduranță.

4. Factori care influențează pierderile de lichide și electroliți

  • Condițiile meteo: Temperaturile ridicate și umiditatea crescută măresc rata de transpirație.
  • Durata efortului: Eforturile lungi, peste 90 de minute, duc la pierderi mai mari de apă și electroliți.
  • Genetica și nivelul de antrenament: Persoanele antrenate au tendința de a transpira mai devreme și mai abundent pentru a menține răcirea corpului.
  • Echipamentul purtat: Hainele groase sau impermeabile pot intensifica transpirația.

5. Implementarea rezultatelor în planul de hidratare

După efectuarea testelor de necesar hidric și electrolitic, sportivii pot crea strategii personalizate:

Înainte de antrenament: Consumarea a 400-600 ml lichide, în funcție de greutatea corporală și condițiile externe.

În timpul antrenamentului: Hidratarea regulată la fiecare 15-20 minute, adaptată la rata de transpirație individuală.

După antrenament: Rehidratarea bazată pe cantitatea de lichide pierdute (1,5 litri per kilogram pierdut).

În secțiunea următoare, vom explora miturile comune despre hidratare și cum să le evităm pentru a menține un echilibru sănătos al lichidelor.


Hidratarea în condiții speciale

Sportivii de anduranță se confruntă adesea cu condiții extreme care influențează semnificativ cerințele de hidratare. Fie că este vorba despre căldură, altitudine sau competiții de ultra-rezistență, strategia de hidratare trebuie adaptată pentru a preveni deshidratarea, dezechilibrele electrolitice și scăderea performanței.

1. Căldură și umiditate ridicată

Provocări:

  • Transpirație excesivă pentru reglarea temperaturii corporale.
  • Evaporare redusă a transpirației din cauza umidității crescute, ceea ce îngreunează răcirea corpului.
  • Pierderea accelerată a electroliților, în special sodiu și clor.

Recomandări:

1. Creșterea aportului de lichide – Consumul a 500-750 ml de lichide pe oră în condiții de temperaturi extreme.

2. Electroliți suplimentari – Folosirea băuturilor izotonice pentru a înlocui sodiu și potasiu pierdute prin transpirație.

3. Prevenirea supraîncălzirii:

Umezirea capului și gâtului pentru răcorire.

Alegerea echipamentului tehnic, respirabil și deschis la culoare.

4. Monitorizarea urinei – Verificarea culorii urinei pentru a evalua starea de hidratare.

2. Antrenamente și curse în altitudine

Provocări:

  • Aer mai uscat: Crește rata de evaporare a apei prin respirație.
  • Respirație accelerată: Corpul compensează nivelul scăzut de oxigen, ducând la pierderi suplimentare de lichide.
  • Adaptare lentă: Organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la nivelul scăzut de oxigen, ceea ce poate afecta echilibrul hidric.

Recomandări:

1. Hidratare prealabilă: Începerea hidratării cu 24-48 de ore înainte de urcarea la altitudine.

2. Consum constant de lichide: Aproximativ 300-500 ml pe oră, chiar dacă senzația de sete este redusă.

3. Electroliți esențiali: Adăugarea băuturilor cu sodiu și potasiu pentru a preveni crampele musculare.

4. Monitorizare atentă: Observarea semnelor de rău de altitudine, precum amețeala sau greața, care pot fi agravate de deshidratare.

3. Sporturi de anduranță extreme (ultramaratoane)

Provocări:

Durată lungă a efortului: Hidratarea trebuie menținută timp de multe ore sau chiar zile.

Necesar ridicat de carbohidrați și electroliți: Combustibilul energetic trebuie integrat în planul de hidratare.

Acces limitat la apă și provizii: Planificarea strategică a punctelor de alimentare și hidratare este esențială.

Recomandări:

1. Hidratare mixtă: Utilizarea alternantă a apei și băuturilor izotonice pentru echilibru hidric și energetic.

2. Geluri și băuturi energizante: Adăugarea carbohidraților în băuturi pentru susținerea energiei pe termen lung.

3. Planificare avansată: Crearea unei strategii detaliate de hidratare și alimentație la fiecare punct de realimentare.

4. Monitorizarea semnelor de deshidratare: Testarea greutății și urmărirea simptomelor precum crampele musculare sau confuzia.

5. Electroliți suplimentari: Utilizarea tabletelor cu sodiu și potasiu în condiții de efort extrem.

Factori suplimentari de luat în considerare în condiții speciale:

Vântul și vremea rece: Deși senzația de sete este redusă, deshidratarea poate apărea rapid din cauza aerului uscat și a pierderilor insesizabile de lichide.

Eforturile nocturne: Ritmul circadian afectează senzația de sete, ceea ce poate duce la un consum insuficient de lichide.

Adaptarea la mediu: Sportivii trebuie să acorde 7-10 zile pentru aclimatizare în condiții extreme înainte de competiții importante.


Greșeli frecvente și cum să le eviți

În hidratarea pentru sporturile de anduranță, chiar și sportivii experimentați pot face greșeli care afectează performanța și sănătatea. Este important să cunoaștem capcanele comune și cum să le evităm pentru a asigura o hidratare corectă și echilibrată.

1. Ignorarea semnalelor de sete – greșeală frecventă la începători

Problema:

Multe persoane, mai ales la început, nu acordă suficientă atenție semnalelor de sete. Setea este un mecanism natural care semnalează pierderile de lichide, dar poate apărea deja atunci când corpul este ușor deshidratat. În competiții sau antrenamente intense, această senzație poate fi ignorată din cauza concentrației pe efort, mai ales dacă sportivul se află într-o zonă unde nu are acces rapid la apă.

Cum să o eviți:

  • Stabilește intervale regulate de hidratare: Planifică să bei 150-250 ml de apă sau băuturi cu electroliți la fiecare 15-20 de minute.
  • Ascultă-ți corpul: Chiar dacă nu simți sete, asigură-te că te hidratezi constant, deoarece setea devine un semn tardiv de deshidratare.
  • Monitorizează culoarea urinei: Un indicator simplu al stării de hidratare este culoarea urinei. Urina galben deschis sugerează o hidratare adecvată, în timp ce urina închisă poate semnala deshidratare.

2. Consumul excesiv de apă fără electroliți – risc de hiponatremie

Problema:

Un alt pericol este consumul excesiv de apă fără electroliți, ceea ce poate duce la o diluare excesivă a sodiului din sânge, cunoscută sub denumirea de hiponatremie. Această afecțiune poate apărea mai ales în timpul curselor lungi de anduranță, unde sportivii sunt tentați să bea multă apă pentru a preveni deshidratarea, dar uită să înlocuiască electroliții pierduți prin transpirație.

Cum să o eviți:

Hidratare echilibrată: Înlocuiește apa cu băuturi izotonice care conțin sodiu și alți electroliți esențiali pentru a menține echilibrul lichid-ionic.

Nu bea doar apă: În loc să consumi doar apă, adaugă băuturi cu electroliți, mai ales în condiții de efort prelungit sau în căldură extremă.

Monitorizează cantitățile: Hidratarea excesivă poate fi la fel de periculoasă ca deshidratarea. Un plan de hidratare echilibrat include nu doar lichide, ci și electroliți, mai ales pentru cursa de lungă durată.

3. Lipsa unui plan personalizat – fiecare sportiv transpiră diferit

Problema:

Un alt obstacol în menținerea unei hidratări adecvate este aplicarea aceleași strategii de hidratare pentru toți sportivii. Fiecare individ are un nivel diferit de transpirație și pierderi de electroliți, ceea ce înseamnă că nu există o „soluție universală”. Dacă nu îți personalizezi strategia de hidratare în funcție de nevoile tale specifice, riști fie să te deshidratezi, fie să ai un exces de lichide.

Cum să o eviți:

Testează-ți hidratarea: Folosește metoda cântăririi înainte și după antrenamente pentru a estima pierderile de lichide. Înlocuiește aproximativ 1,5 L de lichide pentru fiecare kilogram pierdut.

Monitorizează transpirația: Unii sportivi transpiră mult mai mult decât alții, în special în condiții de căldură sau umiditate ridicată. Cunoașterea propriilor pierderi de lichide și electroliți te va ajuta să îți ajustezi strategia de hidratare.

Planifică punctele de hidratare: Adaptează-ți punctele de hidratare și cantitățile de băuturi în funcție de intensitatea antrenamentelor sau competițiilor.

4. Testarea băuturilor noi în ziua cursei – poate duce la probleme gastrointestinale

Problema:

O greșeală frecventă este testarea unor băuturi noi sau suplimente alimentare în ziua cursei sau a antrenamentului important. Aceasta poate duce la reacții gastrointestinale neplăcute, cum ar fi crampe, balonare sau diaree, care îți pot afecta performanța. Băuturile sportive pot conține ingrediente noi, care nu au fost testate anterior în timpul antrenamentelor, iar corpul nu le poate tolera în condiții de efort intens.

Cum să o eviți:

Testează-ți planul de hidratare în antrenamentele de pregătire: Încearcă diferite băuturi și suplimente în timpul antrenamentelor pentru a vedea cum le tolerează corpul tău.

Evitați schimbările în ziua cursei: Nu face schimbări majore în dieta sau în strategia de hidratare înainte de competiție, deoarece aceste modificări pot duce la disconfort gastrointenstinal.

Fii familiarizat cu băuturile de competiție: Dacă participi la un eveniment major, asigură-te că știi ce tip de băuturi vor fi disponibile și testează-le din timp.


Suplimente pentru hidratare și electroliți

Suplimentele de hidratare și electroliți sunt o opțiune populară și eficientă pentru sportivii de anduranță care doresc să-și optimizeze performanța și să prevină deshidratarea sau dezechilibrele electrolitice. Aceste produse sunt disponibile într-o varietate de forme și pot fi adaptate pentru diferite nevoi, în funcție de intensitatea și durata activității fizice. Iată câteva dintre cele mai comune suplimente utilizate în acest scop:

1. Tablete efervescente și geluri cu electroliți

Avantaje:

Portabilitate: Tabletele efervescente și gelurile sunt ușor de transportat și pot fi folosite rapid, oferind o hidratare eficientă și o suplimentare rapidă a electroliților.

Convenabil: Aceste suplimente pot fi consumate în orice moment, indiferent de locația în care te afli, ceea ce le face ideale pentru cursa sau antrenamentele pe teren. Tabletele se dizolvă rapid în apă, iar gelurile pot fi administrate direct, fără a necesita lichide suplimentare.

Rapiditate în absorție: Tabletele efervescente se dizolvă rapid și sunt absorbite eficient de organism, oferind o soluție rapidă de rehidratare și refacere a electroliților pierduți.

Cum să le utilizezi:

În curse: Poți folosi tabletele efervescente sau gelurile cu electroliți în timpul unui maraton sau al unei curse de lungă durată pentru a preveni deshidratarea și pentru a menține echilibrul electrolitic. Gelurile sunt ușor de administrat în timpul alergării și pot fi consumate în mod discret, fără întreruperea ritmului.

În antrenamente: Înainte și după antrenamentele intense, aceste suplimente pot ajuta la o hidratare rapidă și la prevenirea crampelor musculare.

2. Pulberi pentru băuturi sportive

Avantaje:

Personalizare: Pulberile pentru băuturi sportive oferă flexibilitatea de a ajusta concentrația de electroliți și carbohidrați în funcție de nevoile tale specifice. Poți adăuga mai multă pulbere pentru a crea o băutură cu o concentrație mai mare de electroliți sau mai puțin, în funcție de cât de mult ai transpirat sau de intensitatea efortului.

Varietate: Aceste suplimente sunt disponibile într-o gamă largă de arome și formule, incluzând opțiuni pentru sportivii care au nevoie de hidratare rapidă sau de recuperare post-antrenament. De asemenea, multe pulberi conțin și carbohidrați pentru a sprijini resinteza glicogenului muscular, esențială în cursurile de lungă durată.

Cum să le utilizezi:

În timpul antrenamentelor: Măsoară cantitatea de pulbere și amestecă cu apă pentru a-ți crea o băutură personalizată pentru antrenamentele intense. Dacă antrenamentul durează mai mult de 60-90 de minute, o băutură care conține electroliți și carbohidrați poate preveni oboseala și crizele de energie.

În competiții: În maratoane și ultramaratoane, băuturile sportive cu pulbere pot ajuta la menținerea unui echilibru corect de electroliți și carbohidrați, prevenind astfel deshidratarea și scăderea performanței.

3. Suplimente de sodiu

Avantaje:

Recuperarea echilibrului electrolitic: În timpul curselor lungi, în special în condiții de căldură sau umiditate ridicată, pierderile de sodiu prin transpirație pot fi semnificative. Suplimentele de sodiu ajută la restabilirea nivelului adecvat de sodiu, prevenind astfel condiții de dezechilibru electrolitic, cum ar fi hiponatremia (nivel scăzut de sodiu).

Prevenirea crampelor musculare: Sodiul joacă un rol esențial în funcționarea corectă a mușchilor. Suplimentarea cu sodiu poate ajuta la prevenirea crampelor musculare care apar adesea la sportivii care pierd o cantitate mare de electroliți prin transpirație.

Cum să le utilizezi:

În timpul curselor lungi: În competițiile de anduranță (cum ar fi ultramaratoanele sau triatloanele), adăugarea de suplimente de sodiu la planul de hidratare poate preveni scăderea critică a nivelului de sodiu și poate menține performanța. Aceste suplimente sunt disponibile sub formă de capsule, tablete sau băuturi, fiind foarte ușor de integrat în rutina de hidratare.

În condiții extreme: Dacă te antrenezi în medii cu temperaturi ridicate sau umiditate mare, suplimentele de sodiu sunt utile pentru a compensa pierderile mari de electroliți din transpirație. Acestea pot fi consumate pe parcursul antrenamentelor pentru a ajuta la menținerea echilibrului electrolitic și la prevenirea deshidratării.

Alte suplimente pentru hidratare

Băuturi pe bază de apă de cocos:

Apă de cocos este o alternativă naturală excelentă pentru hidratare, având un conținut ridicat de potasiu și alți electroliți. Este o alegere bună pentru recuperare după antrenamente intense, oferind o hidratare rapidă și eficientă.

Băuturi cu carbohidrați și proteine:

În special pentru sportivii care se pregătesc pentru competiții lungi sau solicitante, băuturile care combină carbohidrați, proteine și electroliți pot fi benefice pentru susținerea energiei și pentru refacerea mușchilor.

Banala supă:

Supă sărată cu tăieței poate fi o alegere excelentă pentru refacerea nivelului de hidratare și electroliți după un antrenament intens sau o competiție de anduranță. În plus de asta, dacă e rece afară, cum se întâmplă adesea la concursurile montane pe timp de noapte, o supă caldă ne și încălzește.


Concluzie: Planifică, testează și adaptează strategia de hidratare

În final, hidratarea nu este doar o simplă rutină, ci un element esențial în pregătirea pentru performanță și prevenirea accidentărilor în sporturile de anduranță. Fiecare sportiv are nevoi de hidratare unice, care depind de factori precum intensitatea antrenamentului, condițiile de mediu, durata activității și caracteristicile fiziologice individuale. Astfel, planificarea, testarea și adaptarea strategiilor de hidratare sunt esențiale pentru a asigura o performanță optimă și a preveni deshidratarea sau dezechilibrele electrolitice.

1. Experimentarea și ajustarea planului de hidratare

Fiecare organism reacționează diferit la efort și hidratare, așa că este important să experimentezi diverse strategii de hidratare în condiții de antrenament înainte de a le aplica în competiții. Acest proces de testare te va ajuta să înțelegi ce funcționează cel mai bine pentru tine și să identifici băuturile sau suplimentele care îți oferă cel mai mult ajutor în menținerea performanței și a unei stări bune de sănătate.

Puncte cheie de testat:

Cantitatea de lichide: Încearcă să înțelegi cât de multă apă sau băuturi sportive trebuie să consumi pe parcursul antrenamentelor pentru a te simți bine și a preveni deshidratarea. Testează diferite cantități și intervale pentru hidratare (de exemplu, la fiecare 15-20 minute).

Băuturile de hidratare: Testează băuturile cu electroliți, carbohidrați sau proteine pentru a înțelege care îți susțin performanța și refacerea cel mai eficient.

Adaptarea la condițiile externe: Dacă antrenamentele tale au loc în condiții extreme de temperatură sau umiditate, ajustează-ți strategia de hidratare pentru a răspunde acestor provocări.

Este important să reții că o strategie de hidratare care funcționează într-un mediu specific sau pentru o perioadă scurtă poate să nu fie eficientă pe termen lung sau în competiții de durată mai mare. Așadar, testarea în condiții variate este esențială.

2. Monitorizarea aportului de lichide

Tehnologia poate fi un aliat de încredere în planificarea hidratarii tale. Aplicațiile de monitorizare a hidratării și ale performanței sunt utile pentru a ține evidența aportului de lichide, a cantităților pierdute prin transpirație și a echilibrului electrolitic. Aceste aplicații îți permit să înregistrezi detaliile antrenamentelor, să monitorizezi câte lichide ai consumat și să îți ajustezi strategiile de hidratare pe măsură ce obții feedback-ul necesar.

Sugestii pentru utilizarea aplicațiilor:

Aplicarea monitorizării în timpul antrenamentelor: Folosește aplicații pentru a înregistra intervalele de hidratare, cantitățile de lichide consumate și reacțiile corpului la diferite strategii. Acest lucru îți va permite să îți ajustezi continuu abordarea pe baza datelor colectate.

Urmează recomandările pentru hidratare personalizată: Multe aplicații permit calcularea necesarului de lichide pe baza greutății corporale, a duratei antrenamentului și a condițiilor climatice, astfel încât poți obține planuri de hidratare personalizate.

3. Ajustarea în funcție de pierderile individuale

În procesul de testare și ajustare a strategiei de hidratare, este important să îți observi propriile pierderi de lichide și electroliți. Fiecare sportiv are o rată diferită de transpirație și pierdere de electroliți, așa că înlocuirea corectă a acestora este crucială.

Cum să îți adaptezi planul pe baza pierderilor personale:

Folosirea metodei cântăririi înainte și după antrenament: Așa cum am discutat, pierderile de greutate sunt un indicator clar al pierderii de lichide. Înlocuirea lichidelor pierdute poate fi ajustată în funcție de aceste măsurători pentru a preveni deshidratarea.

Testarea pierderilor de electroliți: Dacă ai pierderi semnificative de electroliți, poate fi necesar să folosești băuturi sportive sau suplimente care conțin sodiu, potasiu și alți electroliți pentru a menține echilibrul.

În final, amintește-ți că hidratarea eficientă nu începe pe traseu și nu se termină la linia de finish. Este un proces continuu, parte integrantă a pregătirii și recuperării tale. Ascultă-ți corpul, adaptează-te condițiilor și rămâi disciplinat. Performanța nu vine doar din antrenamente intense, ci și din grija constantă pentru sănătate.


Resurse suplimentare și referințe

Pentru a înțelege mai profund importanța hidratarii și echilibrului electrolitic în sport, este esențial să te bazezi pe studii de specialitate, cărți de nutriție sportivă și ghiduri practice. Mai jos sunt câteva surse utile care te vor ajuta să îți îmbunătățești strategia de hidratare și să îți aprofundezi cunoștințele despre acest subiect.

1. Studii relevante despre hidratare și electroliți

Studiul https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17921463/ „Hydration and Physical Performance: The Role of Water, Electrolytes, and Carbohydrates” (Journal of Sports Science & Medicine, 2007)

Acest studiu detaliază modul în care hidratarea influențează performanța fizică, evidențiind importanța apei și electroliților în menținerea funcțiilor corpului în timpul exercițiilor fizice intense. Studiul subliniază și riscurile deshidratării și dezechilibrelor electrolitice în sporturi de anduranță.

https://journals.lww.com/acsm-csmr/Fulltext/2018/02000/Energy_Drinks___A_Contemporary_Issues_Paper.9.aspx„The Importance of Electrolyte Balance for Athletes” (Sports Medicine, 2018)

Acesta este un articol care explorează rolul esențial al electroliților (sodiu, potasiu, magneziu) în performanța sportivă, cum pierderile prin transpirație afectează echilibrul electrolitic și cum suplimentarea cu electroliți poate ajuta la prevenirea problemelor precum crampele și oboseala excesivă.

„Hydration and Performance in Endurance Sports” (International Journal of Sports Nutrition and Exercise Metabolism, 2011)

Acest studiu este dedicat sportivilor de anduranță, având ca scop analiza modului în care strategiile de hidratare diferă în funcție de tipul de sport (alergare, ciclism, etc.) și condițiile de mediu. Recomandările includ ajustarea aportului de lichide și electroliți în funcție de intensitatea și durata activității.

https://www.tandfonline.com/doi/10.1080/07315724.2007.10719656?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed

Studiul subliniază legătura directă dintre starea de hidratare și capacitatea de performanță sportivă, abordând atât deshidratarea ușoară, cât și formele mai severe, precum hiponatremia.

2. Cărți recomandate despre nutriție și sport

„Sports Nutrition: A Practice Manual for Professionals” de Ira Wolinsky și Linda M. R. Armstrong

Oferă o abordare detaliată despre nutriția sportivă, inclusiv hidratarea și electroliții. Este un ghid cuprinzător despre alimentația sportivilor, adaptat diferitelor tipuri de activități fizice.

„Nutrition for Sport and Exercise” de Marie Dunford și J. Andrew Doyle

Oferă informații valoroase despre nutriția sportivă, inclusiv hidratrea corectă pentru diferite sporturi. Cartea include recomandări și strategii de hidratare pentru atleți de toate nivelurile, de la amatori la profesioniști.

„The Athlete’s Guide to Sports Supplements” de Kimberly J. Mueller și Josh Hingst

Este un ghid util pentru sportivii care vor să își optimizeze performanța prin suplimente, inclusiv băuturi izotonice și electroliți. Discută despre importanța acestora în prevenirea deshidratării și îmbunătățirea performanței.

„Waterlogged: The Serious Problem of Overhydration in Endurance Sports” de Dr. Tim Noakes

O lucrare esențială despre impactul atât al deshidratării, cât și al suprahidratarrei. Dr. Tim Noakes explorează miturile despre hidratarea excesivă și oferă o abordare bazată pe dovezi științifice privind echilibrul corect de apă și electroliți.

Linkuri utile către ghiduri de hidratare pentru alergători

„Hydration for Runners” – Active.com

Active.com publică o serie de articole care detaliază strategii de hidratare pentru alergători, cu informații despre hidratarea corectă înainte de competiție, în timpul curselor și în perioada post-competitivă.

„Hydration Guidelines for Endurance Athletes” – The American College of Sports Medicine acsm

ACSM oferă ghiduri bazate pe cercetări științifice despre hidratarea sportivilor de anduranță, inclusiv recomandări specifice pentru alergători, cicliști și alți atleți de anduranță. Ghidul include informații despre cum să previi deshidratarea și cum să îți planifici strategia de hidratare pentru antrenamente și competiții lungi.

„Hydration and Electrolyte Guidelines” – The National Strength and Conditioning Association (NSCA)https://www.nsca.com/

NSCA oferă un ghid detaliat despre hidratarea sportivilor, cu un accent deosebit pe electroliți. Ghidul include informații despre când și cum să consumi băuturi cu electroliți și despre importanța unui echilibru corect între apă și minerale.

Alte referințe:

https://nutritionist.info.ro/2020/11/06/electrolitii-si-sportul/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22150427/

https://journals.lww.com/acsm-msse/abstract/1992/08000/carbohydrate_electrolyte_replacement_improves.16.aspx

https://www.mdpi.com/2076-3417/14/22/10103

https://med.stanford.edu/news/all-news/2020/02/electrolyte-supplements-dont-prevent-illness-in-athletes.html

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8955583/ Aici se găsesc mai multe referințe către multe studii în privința sodiului.

https://www.gssiweb.org/sports-science-exchange/article/sse-122-sodium-ingestion-thirst-and-drinking-during-endurance-exercise

https://www.mysportscience.com/post/the-role-of-sodium-during-exercise

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S073708060170069X